Practica aromaterapiei implică folosirea unor uleiuri concentrate, volatile, numite uleiuri esențiale, pentru îmbunătățirea stării generale. Fiecare plantă are niște compuși aromatici distincți care îi conferă acesteia un miros caracteristic.
Uleiul esențial trebuie extras în urma unui proces unic. Pentru obținerea acestuia pot fi folosite diferite părți ale plantei: flori, frunze, fructul, scoarța sau rădăcina.
Folosirea uleiurilor esențiale datează încă din perioada Antică a Egiptului, Indiei și Chinei.
Chimistul francez Rene-Maurice Gattefosse este cel care a folosit pentru prima dată termenul „aromaterapie” în 1937, în care sa, Aromathérapie, după ce a fost martorul beneficiilor uleiului de lavandă.
Astăzi, aromaterapia se practică la scară largă în America de Nord și Europa, fiind adeseori integrată în terapia de masaj, tratamentele de spa sau produse de îngrijire ale pielii.
Cum ar putea funcționa aromaterapia
Atunci când un ulei esențial este inhalat, moleculele parfumului intră în cavitatea nazală și stimulează sistemul limbic, o regiune a creierului care joacă un rol central în cadrul emoțiilor și comportamentului. Aceste molecule stimulează de asemenea sistemul nervos, care ajută la reglarea ritmului inimii, presiunii sangvine, stresului și respirației.
Când uleiul este folosit în aplicare topică, moleculele parfumului sunt absorbite prin piele și inhalate.
Studiile în privința aromaterapiei sunt destul de limitate. Până în prezent au fost explorate beneficiile uleiurilor esențiale pentru anumite stări: menstruație, anxietate, greață și durere; studiile în cauză susținând îmbunătățirea stărilor pacienților care sufereau de condițiile enumerate, după folosirea uleiurilor esențiale.
Poți folosi uleiurile esențiale în: inhalații (printr-un difuzor), ca ulei de masaj, într-o baie fierbinte sau într-un produs cosmetic.
Unele uleiuri esențiale pot avea însă efecte adverse, îți recomandăm ca înainet folosirii acestora să consulți medicul!
Sursa articolului: Vey Well Health
